Despre Biserica Azilului din Cibinium

 

(schiță de lucru)

 

 


 

 

 

Datorită interesul de care s-a bucurat în anii din urmă, acest monument mi-a stârnit câteva gânduri.

Biserica extra muros (curtea ei cu cimitir împrejmuită cu zid, lipită la exterior de prima centură de ziduri a cetății Cibinium), inițial romanică (vezi planul cu stâlpii cu secțiune rectangulară), refăcută ulterior în stil gotic și baroc (în curte morminte cu nișă cefalică tipice până în secolul al XIII-lea). S-a săpat arheologic (Petre Beșliu Munteanu, vezi referințe la www.cimec.ro, sub voce) numai în interiorul curții și în biserică, dar, potrivit bibliografiei, mormintele se întindeau și în stradă, aproape până la intersecția cu Strada Faurului (Schmied-Gasse). A fost construită de la început, ca toate bisericile vechi din Cibinium în piatră/cărămidă, nu din lemn…

Datarea începutului ar fi în secolele XII-XIII.

Nu este neapărat cea mai veche clădire din Cibinium. Pe lângă ea mai avem:

        1. Eventual Capela Sf. Iacob, casa din piața Huet nr. 17, către Podul Minciunilor (inscripție citită pe zidul dinăuntru în secolul al  XVI-lea: anul 1160, nemenționată în cartea lui Nicolae Albu, Inschriften der Stadt Hermannstadt aus dem Mittelalter und der frühen Neuzeit. Hermannstadt-Heidelberg, 2002);

2. Probabil biserica care va deveni mai târziu capela prepoziturii Sf. Ladislau, cu Turnul Preoților (intrarea în Curtea Gimnaziului Brukenthal, pe colțul din stânga, curtea de biciclete și în afară, în stradă, colțul către Str. Mitropoliei);

3. Eventual Capela Sf. Ștefan, probabil în latura de vest a curții Brukenthal, către portița de ieșire spre Turnul Scărilor (Sag-Turm), între ziduri, unde este o bancă de piatră, intrare dinspre curtea Brukenthal;

4. Sigur urmele arheologice ale Capelei rotonde, cu criptă și ossuarium (secolul al XII-lea), Piața Huet, tunelul către Piața Mică (Schuster-Loch). Și aici în Piața Huet sunt numeroase morminte cu nișă cefalică (fără sicriu, groapa cu treaptă săpată pentru cap), tipice încă în secolul al  XII-lea (capele rotonde mai sunt în Alba Iulia, Geoagiu, Orăștie, Cisnădie, către Cisnădioara).

Datele documentar-scrise ar fi următoarele:

1229. Cea mai veche menționare (nu este vreo confuzie cu 1292!). A existat o inscripție în biserică, citită în secolul al  XVI-lea. Aceeași carte lui Nicolae Albu nu o menționează.

22 iunie 1292. Prima datare documentară de arhivă. Judecătorii, jurații și toată comunitatea cetății Cibinium (ville Cybiniensis = nu este vorba deloc de Satul lui Hermann sau Hermannsdorf. Numele de Hermann nu apare deloc în acest document. Pentru că villa, în latina clasică = sat, dar în latina medievală villa = CETATE!, oraș întărit cu ziduri!), îngăduie și donează de drept Ordinului Cruciat Hospitalier al Sf. Spirit, un anumit domus, cu toate pertinentele sale (în Evul Mediu: domus = casa-sediu - instituțional, în sensul de Casa-Domnului, deci Biserica (ecleziastic) sau de Casa Domnească (laic), sediu feudal, construit neapărat în piatră sau cărămidă, întărită, având dreptul să posede Turn!).

Acest domus cu toate cele colaționate, era îndreptățit să țină slujbe religioase, chiar și misse solemne. Totodată era destinat spre a oferi adăpost și îngrijire săracilor, bolnavilor (debilibus), călătorilor și călugărilor Ordinului propriu, cu posibilitatea de a a-și extinde în viitor construcțiile sale.

A fost, de fapt, tocmai biserica de la început, care avea o navă centrală și două nave laterale, unde erau găzduiți cei primiți, cu un altar unde se țineau slujbele. Chiliile călugărilor erau în exteriorul bisericii. Legătura cu cetatea se făcea prin spatele curții, urcând panta până la Poarta Scărilor, sub gang. Ceva mai târziu, Hospitalul propriu-zis se va muta la exteriorul bisericii, în clădirile construite în acest scop, în curte.

Biserica va fi modificată de mai multe ori. La Reforma luterană, Hospitalul va fi preluat de către oraș, deci ca va funcționa ca o instituție publică.

Am putea socoti că este cea mai veche Biserica cu Azil, deci instituție caritativă păstrată ca atare în Cibinium, spre deosebire de celelalte clădiri care au doar urme arheologice sau simple mențiuni că ar fi existat cândva și undeva.

 

Ulm (Germania), 23 aprilie 2007

Georg Schoenpflug von Gambsenberg