Un sigiliu greșit citit.

Breasla tăbăcarilor din Alba Iulia la 1567, nu la 1507

 


 

     

Ultimul număr al revistei Patrimonium Apulense (VII-VIII, 2008) conține un articol semnat de Smaranda Cutean, intitulat Sigilii de breaslă din colecția Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.

Nu mă voi opri asupra considerațiilor generale ale autoarei care sunt tributare unei bibliografii de o vechime exagerată și, din punctul de vedere al înțelegerii subiectului, aproximativ la fel. Ciudat este că, același text, nu comentează absolut deloc materialul care vine în anexă. O cât de mică raportare a prepusului sigiliu de la 1507 cu altele din Transilvania sau din alte regiuni, ar fi dovedit și ea cât de grăbită este publicarea.

Cel mai vechi sigiliu înserat (fig. 1) este introdus printr-o gravă eroare de lectură. Ea este, în același timp, foarte puerilă. Data acelui sigiliu este evident „1567” și nu „1507”, cum se acreditează.

Lectura corectă putea fi obținută ușor prin răsucirea sigiliului (fig. 2), printr-o simplă comandă de program de operare a imaginii (flip).

Dacă lectura nu ar fi suficientă, mai este de știut că stilul de gravare nu are nimic din arta gotică, iar una de meșter renascentist este din cale-afară de timpurie pentru o asociație profesională.

Aș vrea să cred că sigilografia se poate practica și la alte cote.

 

 

Alexandru Târnăvean