La castel în poartă oare cine sapă?

(Ugron – Filiași, jud. Harghita)


Oricine deschide Repertoriul arheologic al județului Harghita (Sf. Gheorghe, 2000, p. 105), descoperă ușor castelul Ugron (punct XIb/2 (211), la Filiași (m. Fiatfalva). Figurează acolo pentru că, de prin 1992, a intrat în literatura arheologică datorită urmelor medievale identificate în curte și clădire (Benkő Elek, A középkori Keresztúr-szék régészeti topográfiája. Budapest, 1992. p. 188-191, punct repertoriu: 22/23).

Pe locul castelului a stat odinioară, adică din secolul al XV-lea, curtea nobiliară a familiei nobiliare Geréb. Adică cea care se înrudea cu Hunedoreștii. În anul 1625, Andrei Geréb, căpitanul gărzilor principelui Gabriel Bethlen, a reconstruit casa nobiliar㠄în formă de cetate, din piatră”. Ultima sa refacere s-a petrecut în secolul al XVIII-lea. Aspectul actual al castelului a fost dat de către Mikó Miklós, în anul 1817.

În timpul comunismului, castelul a fost „proprietatea” statului, iar acum, în urmă, cineva l-a cumpărat și dorește să-l renoveze, dar Primăria s-a pus pe treabă. Și a muncit nu glumă, cu sfidarea deplină a trecutului. Ultimele săpături arheologice sunt demne de a exprima „mânia de clas㔠împotriva a tot ceea ce este trecut suspect și străin! Unealta favorită, bine-cunoscută de pe alte plaiuri românești, este buldozerul (foto 1, 2)! Materialele care mai scapă (foto 3), sunt doar pentru nostalgici și arhive digitale. Pentru că Secuimea este o parte a României, de ce arheologia medievală de acolo ar fi altfel? 

 

Derzsi Csongor