Cronica administrației arheologice

Semestrul I - 2007

 

 


 

 

 

 

1. Aflat în pseudo-vizită electorală la Cluj-Napoca, pentru debarcarea președintelui, domnul ministru Adrian Iorgulescu se informează în vedea unei mese din fața publicului, pe teme de arheologie. Cu umilință i se aduce la cunoștință, de către subordonații direcți, că ar exista unele probleme legate de săpăturile de salvare. Cu aplomb, domnul ministru lansează ideea liberalizării cercetărilor arheologice. Funcționarii din ministerul pe care îl conduce îngheață pentru câteva zile. Apoi, liniștiți de vorba-n vânt, își continuă meșteșugul.

2. La aceiași întâlnire, domnul Ioan Marian Țiplic întreabă imperativ cum sunt protejați juridic arheologii care execută salvări la monumente istorice și intră în litigii cu deținătorii de construcții. Domnul director general Mircea Angelescu se face că plouă.

3. Cu seninătate, CIMEC ne informează: Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2222 din 17.05.2006 prevede la art. 4 (din anexă).

„Înscrierea în Registrul Arheologilor a persoanelor de drept privat [sublinierea noastră] din statele membre ale Uniunii Europene, care dețin un atestat de liberă practică în specializarea respectivă, se face automat în urma prezentării, în original și în copie legalizată, împreună cu o traducere a acesteia în limba română, autentificată și supralegalizată de autoritățile competente din statul care a emis respectivul document, a atestării ca arheolog obținute într-unul din statele membre UE”.

Și acum iată traducerea care nu s-a făcut: de acum, orice arheolog atestat al U. E. are drept de liberă practică în România. Adică, inclusiv să facă concurență arheologilor români atestați, dar fără drept de liberă practică. Deci, dormiți liniștiți arheologi bugetari români, vor veni cei europeni, vor lua șantierele autostrăzilor, loturile cu mal-uri și vile de ștabi. Domnul Mircea Angelescu nu va putea tuși, iar doamna Daniela Marcu-Istrate va avea, în final, concurență adevărată!

4. La sfârșitul lui mai 2005, domnul Adrian Andrei Rusu, solicită în scris Comisiei Naționale de Arheologie, o adeverință din care să rezulte că este responsabilul șantierului arheologic din cetatea Oradea. I se răspunde în acest mod: „Comisia Națională de Arheologie a decis, în baza prevederilor art. 16, lit. (b) din OG 43-2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, cu modificările și completările ulterioare, republicată, faptul că responsabilul științific al unui șantier arheologic este numit anual [sublinierea noastră], în urma avizării planului anual al cercetărilor arheologice sistematice din România” (nr. 2732-08.06.2007).

O bună parte a tineretului ambițios, simțind că se apropie data de reînnoire a Comisiei Naționale Arheologice, s-au gândit ca profitând de plecarea, dublată de câte o mică neatenție a venerabililor domni Ioan Glodariu, Mihai Bărbulescu sau Alexandru Suceveanu, să ceară instantaneu numirea lor ca responsabili noi de șantiere la Sarmizegetusa Regia, Turda-Potaissa și Histria.

5. După o licitație aprigă, Firma „Damasus SRL”, reușește performanța dobândirii celui de-al 60-lea șantier arheologic privat din cursul existenței sale mult zbuciumate, dar răzbătătoare prin mulțimea celorlalte firme de arheologie concurente din România. De astă dată, partener îi este domnul arhitect Virgil Polizu, nimeni altul decât președintele Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice din România. Obiectivul este o bagatelă: cetatea Devei. Patroana firmei, doamna Daniela Marcu-Istrate, dorește să devină și castelolog expert, după ce a fost recunoscută ca cea mai bună căhlăreasă a țării (după Victoria Paraschiva Batariuc) și cea mai bună specialistă în morminte cu nișe cefalice (după Adrian Ioniță). Îi atragem atenția că pe cetatea de acolo ar trebui să se bată și cu flora protejată și cu purtătorii de șișuri din Primărie care au crestat atât de magistral obrazul dealului cu un mândru teleferic.

6. Un alt magnat al monumentelor istorice din România, respectiv domnul Szabó Bálint, caută cu disperare arheolog pentru cercetarea palatului Banffi din Cluj-Napoca (Muzeul Național de Art㠖 una dintre cele mai mari clădiri aflate în centrul istoric, la limita estică a orașului roman). Cum personajul a fost refuzat până și de către arheologul de casă (din sus-amintită firm㠄Damasus SRL”), pentru prețurile de mizerie cu care își gratulează colaboratorii istorici-arheologi, noi suntem curioși să-l vedem pe colegul nostru muritor de foame care va acapara cu entuziasm coltucul de pâine neagră care i se va oferi. Oricum, suntem convinși că nu doar noi vom veghea strașnic ca săpătura să nu fie doar o mascaradă.

7. La sfârșit de mai, început de iunie, entuziasmul rezidual al câtorva naivi, apoi plasa șefilor de subordonați Ministerului Culturii a adunat în microbuze pe slujbașii cuminți și i-a transportat la Cântarea României a Arheologilor, derulată la Tulcea. Nimic nou sub soare: îmbrățișări și pupături de revedere, hălci de pește, pahare clincuite. Știință: printre ele, cum a mai rămas loc. Mese de dezbateri, cu monologuri și căscături. Gata, să vină următoarea!

8. Aflat în conflict deschis cu domnul director Mircea Angelescu, domnul Paul Damian, de la cârma multicefală a Muzeului Național de Istorie a României, a pierdut brusc șefia traseului autostrăzii Transilvania și a arheologiei subordonate lui Gold Corporation (Apuseni). După ce a dat bine de înțeles cât de sus a ajuns, acum, coborât, caută sprijin printre confrații arheologi. Ce să-i faci... Dacă uităm de unde plecăm și cât preț au prieteniile de afaceri...

9. Arheologia județului Constanța este politic asigurată. Toate săpăturile de salvare nu mai trec pe la muzeu, ci pe la nou și inspirata firmă a responsabilului arheologic și liberal de la Direcția Județeană de Patrimoniu.

10. Un personaj mic și relaționat cu capitalistul M. A. a pus pe jar stările de lucruri din arheologia salvărilor județului Alba. Adică, numai arheologul de patrimoniu să-și facă vilă? Implicările sunt însă zdravene: patrimoniu, muzeu, universitate, bașca și poliție. Băieții deștepți au trăit bine, inclusiv cu soluția dedublării instituțiilor bugetare cu fundații purtătoare de nume identic. Așa ca să nu se bage de seamă că s-a trecut, totuși, la capitalism! Ce crede domnul Mircea Angelescu că dacă el agreează doar firma privată a Danielei Marcu-Istrate, ceilalți arheologi ar trebui să moară de foame?

11. De la Deva, din muzeu, două glasuri de arheologi se revoltă împotriva unei decizii de suspendare a Comisiei Naționale de Arheologie. Chiar că domnii din spatele firmei naționale nu așteaptă decât să fie executați prin procese judiciare! Pentru că prea se coc lucrurile pentru un asemenea moment. Și zău dacă nu credem că ar fi o soluție spre normalitate.

 

Medievistica.ro