Festivalul medievalilor maltezi dubioși din România

 


 

     Abia de s-au stins ecourile unei tărășenii circărești care – a câta oară? – amestecă medievalul non-românesc, cu jalea plină de identitate, din istoria noastră.

     O parte a „maltezilor” români, dintre cele pe două căprării divizate, așa precum le stă bine unor români ce au noțiunea unirii în sânge, încă de la Burebista, și-au găsit la Râșnov un hogeag de alean și chef câmpenesc. Pentru orbeți au dat cu titlul „Prima ediție a Festivalului Medieval al Cetății Râșnov” (fig. 1).

     Ca să festoaieze probabil, în datina străveche a ordinului, marile victorii ale anului trecut, repurtate împotriva necredincioșilor ori pentru numărul record de robi eliberați sau răscumpărați din ghearele acelorași. Căci altfel, maltezii autentici care circulă prin România, cu dubițe marcate cu cruci anume, se ocupă de caritate și, în general, sunt cârmuite de alogeni, care numai la mantii, bicornuri și „cocorații” (Caragiale dixit!), nu prea se-nghesuie.
     Ale noastre ținte de pastilă tribunistă au apărut acolo, la Râșnov, în mantii și cu zorzonele cu panglici roșii la gât (fig. 2), amintind mai curând de moda secolului al XIX-lea, eventual ceva din cea a ținutelor diplomatice. Betelele s-au lăsat purtate nu numai de către cavaleri, ci ca histrioniada să devină mai democratică și mai ne-medievală, și de către „cavalerițe”, prea banal poreclite „domnițe”. De la călugării-oșteni care au apărat Ierusalimul, apoi Rhodosul și s-au terminat în slujbe onorabile la Malta Mediteranei mijlocii, s-a ajuns și la paranghelia feminină destinată luptei cu zmeiele mileniului III.
     Maltezii de import s-au mulat la specificul național doar prin aceea că au luat sfințenia lucrăturii la o slujbă ortodoxă. Și aceasta este un lucru nou și ecumenic, știindu-se că, de la mama și tata lor – și nu din tată-n fiu, căci erau toți celibi juruiți –, ioaniții rhodo-maltelizați au fost catolici temeniți la papa Romei. Tocmai de aceea nu prea știm de vreun vodă Mirciulică ori Iliaș care să fi protejat vreodată, în trecutul nostru uimitor de colorat în cosmopolitism, pe vreun strămoș ioanit de pe la 1500. A trebuit să vină lumina revoluției decembriste, ca și piedica catolică să fie răzuită și curățelul de păcate Adrian Năstase ori coloratul de pigment Jean Constantin, să scrie pagini de glorie în cartea ordinului de seculară tradiție. Pe lângă cavalerițe, cavalerii sunt aleși deci pe sprânceană, buni, curați, credincioși, politruci integrii până la mătușa Tamara, și comedioși în roluri de țigani istorici. Ca să țină pasul cu noblețea cavalerilor necălcați de comuniști, sunt gata să se autonumească marchiz Ghiță Popescu-Genunchi de Jeluiți, conte Afin Borșacru de Valea cu Putori ori baron Costică Hazdrubache de Găinești. Lista de nume scăpărătoare este bună și la parastasul lui Tache Mafiotu ori a Aglaiei Precupeața de nasturi. Se zice că ar fi avut alături și ceva maltezi germani. Noi nu prea i-am băgat de seamă; probabil din cauza costumelor prea comune. Onorabilii vlaho-maltezi își imaginează probabil că mai urcă cu câteva zecimi de treaptă în civilizația Europei. Halal națiune – halal cavaleri imitați de aceeași națiune!
     Unii s-au încălărat pe cai de-mprumut de prin jur, alții au asudat în costume, urcând la cetate. Discursuri! Priviri rare și puțini mirate de turiști. Finalul zilei de post a fost „magistral”: în timp ce o imitație de Dan Spătaru vocaliza la o scenă, o trupă de călușari, mai mult de jumătate femei, tropăia bărbătește cu bote amintind de săbii periculoase, măscăricii și măscăricele cu cruci în coadă de rândunică, au îngurgitat animale rotisate la proțap (berbeci!) și au băut din cancee de lut, fără să clipească la faptul că era o Sfântă zi de Vineri. În modestia lor de intenție, a doua zi, după o grea osteneală de vizite pe la locuri de care, probabil au auzit acum prima dată, au urcat cu toții la Poiana Brașov, ca să mai bage finețuri ori ceva grețături de Doamne-ajută, la burdihane de asceți și încovoiați de soarta poporului. Între paté-à-foi-gras și vițeluș cu migdale de Malaezia, vor depune mândrii, în talgerul de coletă, ceva bancnote care să-i facă mai puri în fața lui Isus pentru toate faptele prin care și-au adunat averile ori au întors pe dos viața vreunui creștin năpădit de nenoroc ori de lipsă de atenție la furat.
     Alături de mesele lor, nește figuranți de nu-știm-unde au făcut bătăi și trageri. Ca norocul că n-au încăput la cetate, ci la poale, lângă slobozitorii de manele, vânzătorii de chinezării draculiene ori friptozii de cârnăciori. Remarcabilă le-a fost mai ales uniforma, foarte uniformă (fig. 3, 4), extrasă de pe vreo bandă de producție chinezească ori declasată producție cinematică. Trucuri din cele care se tot văd deja la orice pretext medieval, furat din zbor de culturnici de ocazie, șoptitori deștepți, la urechi de primari treziți dintr-o dată în preajma anului electoral. Săracii Cavaleri de Mediaș, Hunedoara etc. au mai primit un upercut la barba jocului pe care și-l credeau exclusivist. Maltezii au trișat zdravăn ideea de festival medieval. Dacă la o cercetare s-ar afla că pe titlul acesta și-au obținut și banii de berbeci, fânul cailor și bannerele publicitare, nu ne-am mira absolut deloc: banul există în România doar pentru cine poate să-l inhaleze din bugetul național atât de generos și negrevat de împrumuturi externe.
     Ce vedem este o ceată de imitatori de forme fără fond care, de ar vrea cu dinadinsul să facă caritate, ar putea-o face lesne fără costume de carnaval, în tradiția ortodoxă neaoșă. Dar fudulului parvenit îi trebuie obligatoriu ștaif de împrumut. Dacă îi privim bine, asta vom și vedea: câțiva noi îmbogățiți prin pseudo-capitalism, debusosați în alegeri culturale, momiți spre extravaganță de doi-trei șmecheri ce oferă patină de noblețe și scenografie în macro-găleți de vopsea lavabilă.
     Cetatea Râșnovului, aflată în plină renaștere, numai de astfel de făcături zis-medievale nu are nevoie.
Avem așadar o aplicație de zicală pervertită: „afară-i vopsit gardul, și-năuntru nu-i leopardu!”

Cavaler Peltică Sever Mușchiloman ot Frăția Strănutului,
membru al ordinului neocult al Libelulelor-dragon

A se vedea, spre informare suplimentară, dar fără cuvânt de judecată:
http://prinbrasov.com/2011/06/cavalerii-de-malta-dau-navala-weekendul-acesta-la-rasnov/#comment-42803
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Brasov-_Cavaleri_de_Malta_la_prima_editie_a_Festivalului_Medieval_al_Cetatii_Rasnov_0_504549828.html (care face gafa de a „împrumuta” cu seninătate o imagine de la alt eveniment „medievalist” petrecut la Râșnov – ca să-și convingă cititorii cât de autentică ar fi prestația malteză)