La saună, la biserica „Adormirii Maicii Domnului”

de la Orheiul Vechi ?!

 


 

 

Situl istorico-natural de la Orheiul Vechi este mărgăritarul cultural al Republicii Moldova, despre importanța căruia s-a scris și discutat în ultimii ani destul mult. Discuții, care au avut loc, mai mult, în contextul pregătirii dosarului de înscriere a acestuia în Lista mondială a monumentelor UNESCO. Lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat. Motive sunt multe, dar unul din principalele a fost atitudinea iresponsabilă a guvernării comuniste care nu a știut sau nu a dorit să folosească „favorul” oferit de UNESCO după vizita președintelui acestei instituții internaționale la Chișinău. Astfel, problema înscrierii Orheiului Vechi în lista siturilor mondiale a rămas a fi una deschisă.

Orheiul Vechi, se confruntă însă cu un șir de probleme ce țin de administrarea, amenajarea și valorificare acestui important sit turistic și cultural. Printre aceste probleme se numără și relația instituțiilor statului cu Mitropolia Moldovei, care în anul 1997 abuziv a preluat controlul asupra Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” și Mănăstirii rupestre „În Peșteră”. Tentativele fețelor bisericești de a justifica „dreptul istoric” asupra acestor monumente s-au soldat cu succes, chiar dacă instituțiile judecătorești au acordat acest drept Ministerului Culturii. Mitropolia Moldovei nu a dorit să se conformeze acestei decizii. Ba mai mult de atât, a intervenit în structura și planimetria bisericii și mănăstirii prin construcții contemporane – trepte de beton, amplasarea ușilor, geamurilor și podelei în mănăstire prin deteriorarea spațiilor istorice etc. Mai recent în acest sens, sunt lucrările de construcție în cadrul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” (foto 1) care prin elementele arhitecturale și culorile contemporane au transformat acest lăcaș de cult într-un „Disneyland moldovenesc”. Personalul mănăstirii a construit fără autorizație un zid în jurul bisericii care mai degrabă arată ca o fortificație a unei cetăți medievale decât gardul obișnuit al unei biserici. Aici apare simpla întrebare de ce a trebuit un asemenea zid în jurul unui lăcaș de cult care prin destinația lui trebuie să fie deschis pentru vizitatori. Cu atât mai mult cu cât tradiția bisericilor fortificate nu este caracteristică pentru regiunile istorice ale Moldovei. Amenajarea intrării în ograda bisericii (foto 1) a fost realizată, la fel, contrar normelor de ocrotire a patrimoniului cultural. Elementele de arhitectură și amenajare a landșaftului se suprapun peste urmele palisadei cetății getice, care este una din cele mai reprezentative cetăți antice din spațiul est-carpatic din sec. IV-III a. Chr.

Uitându-mă la aceste ziduri masive, mi-a apărut o simplă întrebare – este biserica și personalul acesteia expus vreunui pericol sau au are ceva de ascuns preotul în ograda bisericii? După o vizită recentă la Butuceni, am găsit răspunsul la această întrebare. În spatele bisericii călugării au amenajat o construcție cu WC (foto 2), lucru indiscutabil de necesar. Dar, ca să vezi „minune”, în cadrul acestei construcții ei au mai amenajat și o SAUNĂ ?!, care în timpul vizitei era în plină pregătire pentru a fi folosită. În ogradă bisericii fiind și o mașină luxoasă, probabil a vreunui „sărman preot” din cadrul Mitropoliei (foto 3). Nu pun la îndoială necesitatea unei băi în cadrul mănăstirilor cu scopul asigurării condițiilor de igienă, dar chiar aici?!, pe vârful stâncii de la Orheiul Vechi, cred că este un lucru ieșit din comun!

În rezultatul acestor intervenții fețele bisericești au încălcat un șir de norme legale privind protecția patrimoniului istoric al Republicii Moldova. Cea mai gravă fiind știrbirea originalității monumentului istoric și utilizarea lui în alte scopuri decât cele culturale.

Încheiem acest articol cu o întrebare adresată ministrului actual al culturii: va fi oare tras cineva la răspundere pentru astfel de fapte? Sau poate, fețele bisericești sunt scutite de răspunderea în fața legislației moldovenești?

 

Sergiu Musteață