Teutonii după 800 de ani

 

 


 

        

 

 

La mijloc de septembrie, Braşovul a reunit Societatea de studii transilvane a saşilor, pentru a se ocupa de amintirea celor 800 de ani de la instalarea teutonilor în Ţara Bârsei ( vezi mai jos programul).

Comunicările (fig. 2) au fost susţinute deopotrivă de către saşi emigraţi, locali, germani nativi, dar şi de către specialişti români.

Generalităţile au fost susţinute de către un Thomas Wünsch, Şerban Papacostea (fig. 3), Márta Font (fig. 4) şi Harald Zimmermann (vezi unul dintre actele fundamentale ale istoriei teutone, discutate – fig. 5). S-au abordat apoi conjuncturile de epocă (Paul Niedermaier fig. 6 – cu idei bune privitoare la climă, relief, dar multe probleme discutabile legate de geneza aşezărilor) ori recepţia tardivă a fostei colonii militare (Timo Hagen).

Sinteza cunoştinţelor arheologice a fost bine întocmită de către Adrian Ioniţă. De la acela, la problematica cetăţilor teutone (Adrian Andrei Rusu), nu a fost decât un pas. Oricum, s-a relevat deja, iar impresia s-a consolidat pe parcurs, că exagerăm în a pune în seama unui foarte mic număr de cavaleri posibili veniţi, o seamă de realizări politico-militare şi materiale de excepţie. Cu acelaşi număr, numiţii cavaleri ar fi fost în deplină imposibilitate să sfărâme „Imperiul cuman”, să iasă până la Marea Neagră ori să umple Ţara Bârsei cu colonişti, biserici şi, mai ales, multe cetăţi din cale-afară de „moderne”. Pentru comparaţia numărului, este bine de repetat că în Prusia, noul stat a început cu 7 (şapte) cavaleri, în timp ce la Severin, peste două veacuri, au fost în total doar 14. Altfel povestea începe să semene cumplit cu un remake cinematografic de tipul „Cei şapte magnifici care au speriat Estul!”

Un capitol insolit a fost evidenţiat prin revenirea cavalerilor la Dunăre, în viitorul Banat de Severin, în timpurile lui Sigismund de Luxemburg (Virgil Ciocâltan şi Viorel Achim).

Am reţinut, printre altele, opoziţia lui Harald Roth (fig. 7) la ideea unui Braşov teutonic. În dreptul armamentului, Zeno Pinter nu a adus nimic nou din ceea ce mai publicase, în timp ce Florin Moţei a documentat o spadă foarte interesantă, descoperită la Codlea, care poate fi pusă pe seama cavalerilor.

Cu prilejul Sesiunii s-au adus volumele tipărite de către emigraţia săsească. Printre ele există o serie care merită toată atenţia obositei istoriografii de medievistică de la noi.

Excursia de studiu a fost instructivă, pentru a constata cum şi în ce stadiu se mai află patrimoniul medieval săsesc din împrejurimile Braşovului (fig. 8-9).

 

Mirela Strătulescu

 

 

Programul comunicărilor

 

Joi, 15 septembrie 2011:


         Thomas Wünsch (Passau): Der Deutsche Orden als Wille und Vorstellung. Selbst- und Fremdkonstruktionen einer geistlich-weltlichen Korporation zwischen Ideologie und Politik

Şerban Papacostea (Bucureşti): Papsttum und Kreuzzug im östlichen Europa. Das Lateinische Kaiserreich am Bosporus und der Deutsche Orden an der Unteren Donau

         Márta Font (Pécs): Ungarn und Osteuropa zur Zeit König Andreas’ II.

         Paul Niedermaier (Sibiu): Zur Siedlungstopographie des Burzenlandes in der Deutschordenszeit

         Harald Roth (Potsdam): Kronstadt – eine Gründung des Deutschen Ordens?

 
         Vineri, 16 septembrie 2011:

 
         Adrian Ionită (Bucureşti): Die Besiedlung des Burzenlandes im 12.-13. Jahrhundert im Lichte der Archäologie

         Adrian Andrei Rusu (Cluj-Napoca): Die Burgen des Deutschen Ordens in Siebenbürgen – ein Forschungsbericht

Zeno Pinter (Sibiu): Waffenfunde aus der Deutschordenszeit in Siebenbürgen

Florin Moţei (Braşov): Ein bislang unbekanntes Schwert aus der ersten Hälfte Hälfte des 13. Jahrhunderts im Kronstädter Historischen Museum

 Harald Zimmermann (Tübingen): Der Deutsche Orden in der siebenbürgischen Geschichtsschreibung
         Timo Hagen (Heidelberg): Zur Rezeption des Deutschen Ordens in der siebenbürgischen Kunst des 19. und 20. Jahrhunderts

 Virgil Ciocâltan (Bucureşti): Kaiser Sigismund von Luxemburg und die Frage der Ansiedlung des Deutschen Ordens an der Unteren Donau

 Viorel Achim (Bucureşti): Der Stellenwert des Deutschen Orden in der Geschichte des Banats von Severin