Cum ne văd istoria medievală a teritoriului, slovacii şi polonii

 


 

           

 

 

De foarte curānd, Gelu Munteanu semnala cāteva viziuni turceşti privitoare la istoria medievală a romānilor (http://www.medievistica.ro/pagini/istorie/texte/starile/a-la-turca/turca.html ). Voi aduce aici, īn completare, două mărturii slovace şi poloneze ale aceleiaşi istorii. Autorii nu sunt nişte oarecare, ci onorabili membri ai unei facultăţi (Bratislava) şi a unui institut de istorie al alteia (Cracovia). Pentru că nu citesc limbă slovacă, a colegilor noştri din UE, mă limitez a īnregistra cele două hărţi care mi-au atras atenţia.

Prima (fig. 1) prezintă īmpărţirea regatului timpuriu arpadian, pe seama unor principi ai aceleiaşi dinastii[1]. Regatul este deja ajuns pānă la limita tuturor Carpaţilor, la īnceput de secol XII. Sub formula „tertia pars regni” s-a inclus şi „Bihorsko”, adică ceea ce s-ar numi un fel de Bihor, care a ajuns īnsă pānă la Mureş.

Prezenţa unui principat bihorean nu este nouă īn literatura istorică maghiară. Cea romānească face īnsă total abstracţie de existenţa sa, īntr-o manieră obtuză. Deşi există două teze doctorale romāneşti despre Bihorul timpuriu, ducatul arpadian nu este discutat. Acum, slovacii şi polonii ne demonstrează că nu au citit ce a scris Ioan Crişan ori Călin Cosma, ci doar autorii maghiari.

A doua (fig. 2) prezintă Ungaria şi Polonia īn secolele XIV-XVI2. Harta este un adevărat şoc. Pur şi simplu, īn Evul Mediu nu existăm pentru confraţii istorici din aceste ţări. Moldova este a polonezilor, Ţara Romānească a Ungariei.

 

Aş dori să īnchei doar prin a scrie că este de neimaginat ceea ce se-ntāmplă. Toţi istoricii romāni de astăzi sunt nişte persoane de-a dreptul jalnice, care nu ştiu nici să promoveze, nici măcar să reacţioneze la ceea ce se scrie despre noi. Dacă am mai şti că Academia Romānă bate monedă pe comisii mixte de istorie romāno-etc. am putea aprecia că ele există numai ca cineva să se plimbe ori să-şi dea cu vreo calitate oficială pe la rever.

 

Adam Nădăşan

 


 


1 Historia Scepusii. Vol. I. Dejiny Spiša I. Vedeckį redakcia Martin Homza a Stanisław A. Sroka. Bratislava – Krakóv, 2009, p. 137, Mapa 3.

2 Ibidem, p. 331, Mapa 1