Trei inscripții  din sec. XVI-XVII

descoperite la Biserica “Sf. Dumitru”

com. Zaharești, jud. Suceava[1]

 

 


 

                                                                                                                     

 

În urma cercetărilor arheologice de la Biserica „Sf. Dumitru” din com. Zaharești, jud. Suceava, efectuate de arheologii Florin Hău și Ștefan Dejan, au fost identificate trei inscripții lapidare, una fiind vechea pisanie a lăcașului mai sus amintit și celelalte două, pietre funerare.

            Fiind solicitat de cei doi cercetători, am studiat inscripțiile în vederea coroborării informațiilor conținute de acestea cu datele arheologice, rezultatele urmând a fi prezentate de cei doi cercetători într-un studiu ceva mai cuprinzător. Materialul de față prezintă descifrările și traducerile, după cum s-a convenit cu descoperitorii inscripțiilor, prin bunăvoința cărora am avut acces la materialul epigrafic.           

 

Pisania inaugurală este și cea mai veche inscripție dintre cele trei, are dimensiunile de 0,68 X 0,50 m, lățimea chenarului de aproximativ 3 cm, lungimea hastelor aproximativ 6,50 cm, distanța între rânduri de 1 – 1,5 cm. Inscripția, executată în tehnica champ levé, are pe alocuri unele deteriorări însă reconstituirea textului nu a prezentat dificultăți – din acest motiv –, textul respectând, în cea mai mare parte, formularul cunoscut al pisaniilor medievale moldovenești.  

 

 

 

  1. $ Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea
  2. Sfântului Duh, cu voia robului lui Dumnezeu, pan Nicoară Hâră, pârcălabul Hotinului
  3. și din porunca sa a zidit hramul sfântului
  4. arhierarh Nicolae în zilele binecredinciosului
  5. domn Io Petru (Rareș) Voievod și s-a sfințit cu mâna
  6. mitropolitului Grigorie în anul 7053 (1545) luna iulie 20.

 

Este cel puțin curios faptul că inscripția conține hramul vechi al bisericii „Sf. Nicolaie”, în prezent biserica din Zaharești având hramul „Sf. Dimitrie”. De altfel, acest amănunt este singurul care nu corespunde datelor cunoscute în prezent despre trecutul bisericii din Zaharești. Atât cei doi cercetători amintiți mai sus, cât și preotul bisericii sau enoriașii aflați de față au susținut că nu au știut că lăcașul de la Zaharești a avut un alt hram.

Desigur, au fost unele motive serioase pentru care a fost abandonat și dat uitării numele primului sfânt în cinstea căruia s-a ridicat inițial biserica. Asemenea cazuri sunt foarte rare și este destul de dificil a găsi o explicație sigură printre cunoscători – inclusiv ierarhi bisericești –, deseori, lăcașurile de cult pot căpăta un nou hram la o resfințire, însă este sărbătorit și cel vechi.

În cazul bisericii de la Zaharești – ca o ipoteză de lucru – se poate bănui o pângărire sau vărsare de sânge în altar, ceea ce impune întreruperea funcționării pentru câteva decenii, reluarea activității presupunând un nou început cu o nouă sfințire, părăsindu-se inclusiv vechiul hram. Probabil, cu această ocazie – în cazul în care nu poate fi vorba despre o etapă de refacere a bisericii, ceea ce poate constitui  a doua variantă – pisania ce se afla inițial deasupra intrării a fost îngropată în pridvor, locul unde a și fost descoperită.   

           

A doua inscripție este o piatră de mormânt inițial de formă trapezoidală, în prezent este ruptă, are lățimea în partea inferioară de 0,65 m și lungimea pietrei de 1,45 m. Inscripția este executată în tehnica sgraffiti cu excepția primelor două litere care compun cuvântul  sunt profilate, probabil ca și restul textului pierdut, lungimea hastelor este de 8 cm. Tehnicile de execuție diferite ar putea sugera grija destinatarului de a-și pregăti un epitaf încă din timpul vieții, preocupare de care cei care l-au îngropat nu au mai fost interesați în aceeași măsură.

 

\

 

2. pentru al său

3. Constantin de la Zaharești

4. care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri și a fost îngropat aici în anul

5. 7103 (1605) iunie 5

 

Ultima inscripție este o altă piatră de mormânt de formă trapezoidală, are lățimea în partea superioară de 0,64 m și în partea superioară de 0,56 m, cu un chenar dublu executat, asemenea inscripției, în tehnica champ levé, lățimea chenarul este de 0,67 m, lungimea hastelor variază între 6 (rândurile 1-4) și 10 cm (rândurile 5-6).

 

 

 

1. $ Acest mormânt

2. l-a făcut cneaghina Măriuța panului său pe nume Costin

3. Crăcu care

4. s-a strămutat la veșnicele lăcașuri. Întru pomenirea sa în zilele lui Io Ștefan (II Tomșa) Voievod

5. în anul 7130 (1622) luna ianuarie 18 zile

 

 

Vitalie Josanu

 


 

[1] Material reluat, cu acordul autorului, din Anuarul Complexului Muzeal Bucovina, XXXIV-XXXV-XXXVI, 2007-2008-2009, Suceava, 2009, p. 201-203.