Fragmentele de frescă de la Răchitova (jud. Hunedoara)

 

 

            foto 

 

În anii 1987-1988 a fost cercetată arheologic ruina bisericii de la Răchitova (jud. Hunedoara). S-au identificat contururile fazei vechi, cu sanctuar închis rectangular, o navă simplă și un pronaos adăugat târziu, în perioada premodernă. Datorită unei fisuri grave, apărute pe partea nordică, în apropierea unei margini de terase, probabil în cursul secolului al XIX-lea, biserica a fost abandonată, iar materialele ei de construcție au fost reutilizate la ridicarea unui alt lăcaș de cult, situat pe un alt amplasament[1].

 

Cercetarea arheologică a scos la iveală importante fragmente de frescă. Ele sunt mai numeroase decât oricare alte mărturii scoase în condiții asemănătoare[2]. Datorită acestui fapt, zestrea lor a putut fi analizată din punct de vedere artistic[3].

 

Concluziile cele mai avizate socotesc astăzi că veșmântul pictat la Răchitova a aparținut școlii de pictori care a realizat, în intervalul primei jumătăți a secolului al XV-lea, ansambluri asemănătoare, la Densuș și Ribița.

O serie întreagă de fresce medievale ardelene au văzut publicații noi, de calitate superioară[4]. Din acest motiv am judecat ca nedreaptă păstrarea în anonimat a mărturiilor de la Răchitova. Imaginile reprezintă o selecție, care se postează pentru prima dată în variantă digitală. Actualmente fragmentele aparțin Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

 

 

Evelina Turneanu


 

[1] Adrian A. Rusu, Istoria și implicațiile unei ctitorii românești necunoscute: Răchitova Mușineștilor, în Anuar. Inst. Ist. Arheol. Cluj-Napoca, XXIX, 1989, p. 83-101.

[2] Idem, Tezaurul de frescă medievală românească de la Răchitova, în Arta, XXXV, nr. 7, 1988, p. 27.

[3] Primele evaluări, neînsoțite de imagini color, au aparținut lui M. Porumb, căruia i-au fost oferite fragmentele spre cercetare (Frescele de la Răchitova, în Anuar. Inst. Ist. Arheol. Cluj-Napoca, XXIX, 1989, p. 103-115).

[4] Helga Fabritius, Die honigberger Kapelle. Kunst uns Selbstdarstellung einer siebenbürgische Gemeinde im 15. Jahrhundert. Dössel, Verlag Janos Stekovics, 2006, 198 p.; Lángi József, Mihályi Ferenc, Erdélyi falképek és festett faberendezések. III. Állami Mûemlék-helyreállitási és Restaurálási Központ, 2006, 124 p. (cu il.); Dana Jenei, Pictura murală gotică din Transilvania. București, Noi Media Print, 2007, 126 p.; Középkori falképek Erdélyben. Értékmentés a Teleki László Alapítvány támogatásával. Szerkesztette Kollár Tibor. Írta Jékely Zsombor – Kiss Lóránd. Fényképezte Mudrák Attila. Budapest, Teleki László Alapítvány, 2008, 363 p.; Jánó Mihály, Színek és legendák. Tanulmányok az erdélyi falfestmények kutatástörténetehez. Sepsiszentgyörgy-Csíkserda, 2008, 304 p.